Valul Sud Coreean
La sfârșitul lui 2021 o știre Protv vorbea despre Valul Sud Coreean. Mai precis la avântul pe care l-au luat produsele culinare provenind din respectiva țară asiatică pe piața de la noi și nu numai. De „vină” ar fi gustul tot mai mare pe care pasionații de muzică și film din întreaga lume îl au pentru producțiile sud coreene.
Nimic fals în informația celor de la Protv. Însă, trebuie să spunem că acest fenomen nu s-a petrecut peste noapte. El este rodul unor investiții ale guvernului sud coreean de aproape 30 de ani.
Despre Valul Sud Coreean sau… Hallyu
Așa numitul Val Sud Coreean cunoscut prin termenul chinezesc (Hallyu) se referă la popularitatea globală a economiei culturale a Coreei de Sud care exportă cultură pop, divertisment, muzică, jocuri on-line, drame TV și filme. Coreea de Sud este printre singurele țări de pe glob, dacă nu unica care și-a fixat drept țel să devină cel mai mare exportator mondial de cultură populară. Valul Sud Coreean este o modalitate prin care țara își dezvoltă conceptul de „soft power”. Un termen popular inventat în 1990 de politologul de la Harvard, Joseph Nye. Conceptul se referă la puterea intangibilă pe care o deține o țară prin imaginea sa, mai degrabă decât prin forță.
Începuturile
Primul pas în inițierea acestui Val Sud Coreean a fost făcut odată cu decizia politicienilor sud coreeni de a ridica embargoul călătoriilor externe. Pentru prima oară, începând cu 1990, tinerii sud coreeni puteau să plece să studieze în străinătate, turismul către SUA și Europa a luat avânt. Drept consecință coreeni au putut vedea și compara și alte moduri de viață, iar tinerii plecați la studii s-au întors acasă cu o nouă filosofie politică și de business.
Criza din 1997…
Al doilea pas a fost determinat de criza economică din 1997-1998, atunci când guvernul sud coreean a apelat la ajutorul FMI, pentru un împrumult de 97 de miliarde, din care a folosit numai 19, credit pe care l-a și rambursat cu trei ani înainte de termen, adică în 2001.
Criza, însă, a cauzat serioase probleme de imagine Coreei de Sud. Mulți investitorii internaționali au considerat că țara se află încă într-o situație proastă, că nu este atrăgătoare pentru afaceri și turism. Pentru a rezolva această situație guvernul coreean a angajat o agenție de PR, iar viitorul președinte, Kim Dae Jung împreună cu directorul agenției au lansat o carte dedicată invesitorilor străini.
Determinați să schimbe modelul economic
Coreea de Sud era determinată să schimbe vechiul stil de afaceri bazat pe chaebold-uri. Conglomerate economice deținute de către clanuri familiale și care produceau de toate. Acestea au fost cele mai afectate de criză. S-a realizat în scurt timp că pentru supraviețuirea economică trebuia să se renunțe la marile „imperii”. Chaeboldurile trebuiau să se concentreze pe sectoarele în care aveau competențe și să concesioneze și să concesionete multe dintre sectoarele în care dețineau monopolul. Asta a deschis imediat piața internă către noi mici antreprenori, care s-au aventurat în afaceri variate. Criza a creat oportunități pentru firme mici, dar determinate să reușească. Coreeni și-au dat seamă că s-au aflat la marginea prăpastiei economice, din cauza vechiului model de business al chaeboldurilor. Noul președinte al țării, Kim Dae Jung, scris despre Valul Sud Coreean și a proclamat tehnologia informației și cultura populară ca factori cheie pentru viitorul țării.
Investiția în imagine la rang de strategie națională
Au început să se investească masiv calitatea produselor și în branding. Samsung și LG fiind printre numele pionere al noii economii coreene. A fost abrogată cenzura cu privire la multe subiecte care erau până în 1996 considerate controversate. Statul a investit masiv în dezvoltarea infrastructurii digitale. Coreea este una dintre puținele țări din lume care dă credit start-upurilor naționale prin investiții directe de capital.
Toate acestea au consitutit o bază puternică pentru tinerele talente sud-coreene. Au început să fie realizate filme pe subiecte controversate care au prins imediat în întreaga Asie, Dramele de familie cu o sensibilitate și un fundal cultural comun au atras o populație vastă, crescând nebunia generală pentru produsele de divertisment coreene. Mulți tineri cântăreți și trupe locale au adaptat muzica rap din SUA pentru a se potrivi gustului coreean. Aceste produse de divertisment (muzică, filme și drame) au inițiat creșterea fenomenală a Hallyu.
Brandurile coreene urmează modelul japonez
Brandurile coreene fac acum exact același lucru mărcilor japoneze, ca cel pe care acestea le-au făcut mărcilor din SUA în anii 1960 și 1970. Samsung și LG au fost precursori în crearea unor mărci de clasă mondială în industria electronicelor de larg consum. În clasamentul anual din 2019 al celor mai bune 100 de mărci din lume, realizat de Interbrand, Samsung a fost listat ca al șaselea brand din lume, cu o valoare a mărcii de 61,1 miliarde USD.
LG s-a transformat dintr-un producător de produse ieftine într-un brand de renume. Mărcile Hyundai și Kia creează o revoluție similară în industria auto. Hyundai, care a fost cândva sursă de glume în industria americană datorită calității slabe, este acum prezentată drept una dintre mașinile cu cea mai bună performanță de pe piață și concurează direct cu giganții japonezi Toyota și Nissan. AmorePacific este cea mai mare companie de înfrumusețare din Coreea de Sud și ocupă locul 7 pe lista Women Wear’s Daily (WWD) fiind în primele 10 companii globale de înfrumusețare.
Pe cealaltă parte guvernul sud coreean a început să se investească tot mai mulți bani în cercetare și dezvoltare a industriei culturale, în crearea de produse de calitate superioară. Produsele de divertisment precum filmele, serialele, muzica, dramele, au fost descrise ca având o calitate excelentă a producției.
Cele mai bune filme coreene
Filmele din Coreea de Sud sunt acum la o valoare și calitate comparabile cu producțiile de la Hollywood. Acest nou accent pe calitate a atras mulți clienți noi și a contribuit la menținerea popularității filmelor, muzicii și dramelor, care sunt principalele produse care generează Valul coreean. Iată o listă cu cele mai inovatoare și atrăgătoare filme lansate din 1999 până în prezent:
Swiri (1999). În 2000 Joint Security Area, The virgin stripped bare by her bachelors. 2001: Ching, My Sassy Girl, Failan. 2002: A tale of two sisters. 2003: Memories of Murder, Silmido. 2004: Old Boy – Câștigătorul Marelui Premiu la Cannes, Spring, Summer, Fall, Winter….and Spring, Taeguki. 2005: King and the Clown. 2006: The Host. 2007: D-War.2008: Scandal Makers. 2009: Haeundae. 2010: The Man from Nowhere. 2011: War of the Arrows. 2012: The Thieves. 2013: Miracle in Cell No. 7. 2014: The Admiral: Roaring Currents. 2015: Veteran. 2016: Train to Busan. 2017: A Taxi Driver. 2018: Along with the Gods: The Last 49 Days. 2019: Extreme Job, Parasite (2019) – primul producție străină care primit patru premii Oskar, printre care și cel pentru ceas mai bună imagine. Și, în fine, Squid Game (2021), care a pus la mare încercare și rețele de internet din întreaga lume. 🙂
E clar că există o strategie precisă despre valul coreean. Că este un plan susținut în plan politic, că e vorba de determinarea cu care guvernul sud coreean susține această mișcare.
Se pare că, Coreea de Sud, este singura țară din lume care are un unic Minister pentru Sport, Cultură și Turism. Un organism cu resurse importante. Doar pentru departamentele care țin de cultură ministerul are un buget de 5,5 miliarde dolari. Pe lângă acești bani statul investește în promovarea externă, în piețe, târguri și expoziții internaționale…
Un val cu beneficii pentru toți coreenii
N-are are rost să mai spun că de pe urma acestui val întreaga industrie coreeană are numai de câștigat. De exemplu, numărul turiștilor care au vizitat Coreea de Sud a crescut din 1996, de la 3,75 milioane la 17.5 în 2019. În ultimii 30 de ani calitatea vieții în Coreea de Sud a crescut. Speranța de viață în Coreea de Sud a crescut vertiginos, de la 62 de ani la 82,5 ani. Ca o comparație, în România speranța de viață în ultimii 70 de ani nu a câștigat nici zece ani. GDP-ul/cap de locuitor a crescut în ultimii 30 de ani de 4 ori. Coreea de Sud investește aproape dublu în educație față de România de exemplu. Cam la fel stă și la capitolul sănătate…
Dar să ne intoarcem la imagine. Că doar despre asta e vorba mai mult pe site-ul nostru. Dincolo de investiția în promovarea brandurilor Samsung, LG, Hyunday, Kia… tot mai mulți protagoniști ai filmelor și serialelor coreene, soliști, trupe de muzică sunt cooptate în reclame ale unor branduri internaționale. Și asta nu face decât să amplifice Valul Sud Coreean.
