Timisoara Street Food…
Timisoara Street Food într-un nou episod în vlog… Asta pentru că am plecat cu GoPro-ul la mine că să văd Street Food Festivalul din Timișoara. Am fost mai întâi sâmbătă seara. Înghesuială mare. Nu doar că nu aveai loc să tragi o poză, dar nici nu puteai să admiri anumite standuri. Unele chiar meritau.
Duminică la Street Food
Prin urmare, am revenit duminică de dimineață. Imediat după deschidere. La zece și un pic, eram deja la Timisoara Street Food. Am zăbovit aproape o oră. Am dat vreo două-trei ture pe lângă toate rulotele și am tras pe cameră ce mi s-a părut mai apetisant. 🙂
În tot acest timp nu am putut să nu mă întreb de ce un festival care se și numește STREET a fost organizat într-un parc? Din ce am mai citit prin presă știam că intenționat au fost create în zona centrală spații care să găzduiască evenimente. Străzi. Piețe… Nicidecum acest festival nu își avea locul în Parcul Rozelor.
Street Food este un concept care prinde tot mai mult la public.
Standurile cu care au venit participanții la Timișoara, majoritatea dintre ele au emanat pasiunea pentru gătit a celor care le-au creat. Au fost câteva mașini deosebite, care meritau să poată fi admirate, fotografiate, filmate cum se cuvine. Ar fi dat foarte bine în perimetrul nostru urban și până la urmă toate imaginile împrăștiate pe net nu ar fi făcut decât reclamă Timișorii.
Așa, am mai umplut încă odată spațiul virtual cu oameni înghesuiți unul în altul. Clienți la cozi, ca stavrizii în conserve, printe jumătăți sau sferturi de rulote din care abia distingi despre ce e vorba.
Așa știm noi, deocamdată, la Timișoara să organizăm evenimente. N-avem o strategie, nu avem un birou în Consilul Local, nu avem o echipă care să gândească… Nu e după o analiză, după un proiect… E la latitudinea unui singur pix care semnează, mă gândesc, în funcție de cunoștințe sau dispoziție. Asta e, atât putem.
Avem o strategie pentru viitor?
Teama mea însă este că se apropie anul 2021… și nu văd mari pregătiri pentru a-l întâmpina. Nu văd o strategie, un plan de a crea evenimente care să dăinuie și după… Și tare mie frică că pentru mascarea incompetenței vom auzi din nou scuze legate de piedicile Bucureștiului, de majorități politice, de sabotori, dușmani ai orașului… Tot despre alții, nimic despre noi…