Metaverse sau implant cerebral?
Metaverse sau implant cerebral? Ce preferați? E clar că viața a început să pută tot mai rău dacă numărul celor care caută să trăiască o realitate virtuală este în creștere accelerată. Dar oare asta să fie soluția? Să ne refugiem într-o realitate virtuală pentru a ne ascunde de cea adevărată? Să mergem până într-acolo încât să dorim să și simțim falsul? Să atingem nimicul?
Am mai spus zilele trecute că suntem pe cale să o luăm razna. Cercetări de ultimă oră, efectuate de Universitatea din Washington relevă faptul că în următorii ani numărul cazurilor de demență la nivel mondial se va tripla. E clar că mergem pe un drum greșit și nu ne-a împins nimeni într-acolo. Singuri am ales. Și mai trist e că nici nu ne mai ajunge.
Vrem să trăim toate experiențele posibile, într-un timp cât mai scurt și cu un efort fizic cât mai mic. Azi putem fi pe cel mai înalt vârf al planetei fără să ne dezlipim talpa piciorului de pe pardoseaua casei. Putem să ne umplem de adrenalină coborând cu viteză într-un roller coaster fără să ne ridicăm curul de pe canapea… Dăm cu mașina prin pereți sau trecem cu ea peste pietoni, fără să ne pese. Furăm, ucidem, fără consecințe. Suntem snopiți în bătaie, ciuruiți fără să simțim nimic. Și ce dacă crăpăm?Ne spawn-ăm și o luăm de la capăt…
Și odată prinși în hora asta, „muzica” e fără sfârșit și ne dorim un ritm din ce în ce mai alert. Vrem senzații și mai profunde… Și dacă, din păcate, cerere este tot mai mare, atunci vine și oferta. Metaverse sau implant cerebral?
Punem chestii pe noi sau băgăm chestii în noi?
Avem doi mari jucători pe piață, gata să ne pună și mai abitir creierele la încercare. Avem, pe de o parte, nou denumita companie Meta, și pe de cealaltă parte Neuralink a lui Elon Musk. Prima vrea să ne facă prizonierii metaversului. Captivi ai unei o rețele de lumi virtuale 3D concentrate pe conexiunea socială. O lume virtuală unică, universală, în care pătrundem prin utilizarea unor ochelari de realitate virtuală și augmentată. Ba, de curând, au fost create și niște mănuși speciale, care interconectate îți pot crea și anumite senzații senzoriale. Deci asta e prima variantă, în care ne punem chestii pe noi.
Acuma vine a doua, propusă de Elon Musk, în care băgăm chestii în noi. Neuralink este compania care lucrează puternic la un implant cerebral. Primele teste cu acest dispozitiv au fost realizate pe maimuțe și, cică au fost de „real succes”. Cipul introdus in creierul unui macac l-a făcut capabil să joace jocuri video… Bine, motivația declarată a celor de la Neuralink în dezvoltarea tehnologiei este legată de sănătate. De îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu diverse forme de paralizii. Implantul ar trebui să le ajute să își recapete moblitatea. Clar, ideea e frumoasă. Dar noi avem vorba aia cu drumul spre iad…
Drumul spre iad e pavat cu intenții bune…
Ultimele informații spun că tehnologia Neuralink așteaptă aprobarea din partea autorităților americane. Este aproape sigur că anul acesta vom avea primul implant pe o ființă umană. Oficial. Și de ce spun că drumul spre iad poate fi pavat cu intenții bune? Pentru că îmi aduc aminte de mai vechi declarații ale lui Musk referitoare la înlocuirea oamenilor cu roboți, mult mai eficienți în fabrica Tesla, de exemplu. Și la ultimele declarații, legate de Metaverse. Pe care Elon îl consideră o prostie. „Nu cred că oamenii vor dispărea în metaverse”, spune Musk. Totodată, el a promis că soluția Neuralink va fi mai bună. Adică? Păi nu era doar în scop medical?
Este contrariant că într-o lume în care strigăm tot mai mult după libertate suntem dispuși să devenim captivi în realități virtuale controlate. Mă gândesc la citatul biblic: Când vor zice pace și liniște, atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei… Să fii greșit ăștia în Tesalonicieni? În loc de pace și liniște să se fi gândit la libertate? Poți avea pace și liniște fără libertate? Ce părere aveți? Era să zic: dracu știe. 🙂
Cert este că trăim vremuri cel puțin interesante , iar despre ce vine… Să fim sănătoși și om mai avea timp să povestim.
